Iniţatori: Alexandru Rădescu (jurnalist, scriitor) – Irinel Cîrlănaru (artist, fotograf) / Asociaţia ALEXANDRICA

* Proiectul “Heritage România” vizează istorii, patrimoniu, moşteniri româneşti (inclusiv de dincolo de hotarele actuale), de-a lungul secolelor. Înainte şi după Hristos. De la cei de ieri şi pentru un mâine care se construieşte prin fiecare.

Traseul şi desăvârşrea proiectului: Bucureşti-Marsilia-Bucureşti (+6000km).

HR 1logo

Am întocmit un prim traseu european, pe care îl vom valorifica într-un volum, o expoziţie (itinerantă) de fotografie şi film-documentar. În fiecare punct de pe traseu vom sta de vorbă cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, istorici, muzeografi, dar şi membri ai comunităţilor româneşti implicate într-un fel sau altul în păstrarea memoriei naţionale, în contextul subiectelor de pe traseul Heritage România.

Personalităţile pe ale căror urme plecăm în acest traseu, de-a lungul şi de-a latul Europei, sunt:
Pavel Chinezul, Mihai Viteazul, Şerban Cantacuzino, Sf.Ioan Casian.

Motivaţie

Suntem în Europa dintru începuturi şi adeseori mărturiile noastre în istorie  (de acasă sau de aiurea) sunt şi la intersecţii de străzi, ignorate chiar şi de grupurile de turişti din România şi de ghizii care îi însoţsc.

Suntem ajutati să nu mai ştim cine suntem, ne rătăim în manuale alternative, respingem “istoriografia comunistă”, ironizăm istoria “romantică”, suntem dispuşi să credem orice altceva, nou şi “demitizant” să fie!

Mai mult, în alienarea noastră negăm până şi dovezile de istorie românească păstrate (încă) şi onorate printre străni,  după cum se va vedea şi în povestea pe care ne-am propus să o concretizăm prin intermediul acestui proiect inedit şi complex prin amploare, desfăşurare, persoane şi instituţii implicate şi nu în ultimul rând concretizare – diverse platforme, new media, expoziţii etc.

Scânteia

Cu ceva în timp în urmă am publicat un text (Alexandru Rădescu :D ) în care aminteam, în treacăt, de ajutorul acordat de români austriecilor, în secret, la asediul otoman al Vienei (1683). Viena aminteşte şi azi de sprijinul acordat atunci de domnitorul Şerban Cantacuzino, printr-o capelă amplasată la intersecţia a două bulevarde. M-am “trezit” cu comentarii virulente, răutăcioase, fiind contestat orice aport valah în acel moment de cotitură istorică a Europei.

Degeaba am trimis la informaţii austriece, inclusiv la explicaţa cu acel monument. Nu am reuşit să obţin decât etichete cu „bancuri de radio erevean”, “istorie comunistă…etc.

Aşa am decis să adun mai multe astfel de “locuri” europene cu istorie românească mai puţin cunoscută, controversată sau cu acces restrâns publicului larg.

Le-am adunat la sertar, un tezaur sufletesc si naţional.

Fie să Renască/Ţara românească!